site traffic analytics

Interviu RĂZVAN PÎRJOL / Director general THR-CG, preşedinte al Skal Club Bucharest

Razvan Pirjol, director general THR-CG«Din a doua jumătate a lui 2011 am început să simţim roadele eforturilor depuse de întreaga echipă THR, prin concretizarea unor proiecte (inclusiv europene) care ne-au permis să facem importanţi paşi înainte»

 

- THR-CG este cea mai cunoscută instituţie de învăţămant vocaţional din România. Practic, THR "produce" manageri de agenţie, de hotel sau de restaurant, cât şi de ghizi, barmani, somelieri, bucătari, cameriste etc.... atât cursuri de calificare, cât şi de perfecţionare şi de dezvoltare profesională. Deci, toată gama posibilă de cursuri. Cum era situaţia învăţământului turistic în 2007, când aţi venit la conducerea THR-CG, şi cum se prezintă acum?

-Permiteţi-mi să înlocuiesc cuvântul "produs" cu „formare”. Într-adevăr, THR este în continuare principalul furnizor de formare profesională din sectorul HORECA în România. Situaţia învăţământului profesional horeca este în continuare bruiată de existenţa unor şcoli de bloc, aflate în apartamente, şi care, deseori, sub forma unui „one man show” formează şi dulgheri şi coifeuri, ospătari etc. cu aceeaşi acreditare ca şi THR-ul, unde infrastructura a fost şi rămâne impresionantă. Existenţa unor laboratoare specializate pentru învăţământul vocaţional ar fi trebuit să fie o condiţie sine-qua-non de acreditare a formatorilor. Ea de fapt există, dar nu este aplicată. THR-ul a investit peste 250.000 de euro în reamenajarea de săli de clasă, laborator bucătărie şcoală cu tehnologie de ultimă oră, cameră hotel şcoală, recepţie şcoală şi restaurant-bar şcoală. Din păcate, des angajatorii se uită doar să respecte cerinţele legale de calificare, fără a face diferenţa între formatori, ceea ce este destul de demotivant atât pentru curajoşii care vin la şcoală să înveţe şi nu doar pentru hârtii, cât şi pentru noi ca formatori. Sper însă că în timp, industria de specialitate să fie acel judecător lucid care să facă diferenţa.

- Cum stăm la capitolul profesionişti în turism, în România anului 2011? Dar la capitolul formatori?

-Există profesionişti în turismul românesc. Cu siguranţă nu suficienţi, dar ei există. Am întâlnit în aceşti 4 ani oameni pasionaţi, oameni care îşi cunosc foarte bine meseria şi care au şi acel sine qua non, indispensabil atunci când îţi alegi o activitate în turism şi anume atitudinea corespunzătoare meseriilor de serviciu. Nu reuşesc încă să înţeleg de ce nu se unesc, de ce nu se constituie într-o voce unică şi unită care să pledeze pentru interesele breslei. Structuri de formare acreditate sunt sute, dacă nu mii, din nefericire cele efectiv serioase sunt doar câteva, probabil până în 5. Aş spune astăzi că şi formatori există. Personalităţi reale ale turismului românesc, oameni care şi-au dovedit competenţa de manager, entrepreneur îşi exprimă astăzi dorinţa de a participa la procesul de învăţământ, de a transmite know-how-ul şi  experienţa lor generaţiilor următoare. La THR, am încurajat ca profesionişti activi în industria ospitalităţii să devină formatori. Avem nevoie de o informaţie la zi, dată de cei care participă la activităţile operaţionale în mod curent. Problema mare în opinia mea este legătura dintre formatori şi industria de resort. Am tot spus-o în repetate rânduri că singurul indicator de performanţă al unei şcoli este angajabilitatea  absolvenţilor ei şi evoluţia lor în timp în carierele alese. Ori, formatorul este acela care pune bazele, dar dacă angajatorii nu preiau "tinerele talente" şi le ajută să se dezvolte ulterior, prin programe de training, printr-un plan de carieră care sa dea angajaţilor o viziune asupra viitorului, printr-un sistem coerent de remuneraţie al eforturilor depuse şi al dorinţei de evoluţie, foarte repede se pierde din motivaţie şi implicitdin calitatea serviciilor prestate. Foarte des, un cadru agreabil de lucru şi o viziune asupra viitorului, al evoluţiei în carieră sunt mai motivante şi importante pentru tineri decât o mărire de salariu care deseori nu este oricum semnificativă.Razvan Pirjol, director general THR-CG

Dar acest lucru rămâne deseori la nivel de afirmaţie, sau teorie în cel mai bun caz. Prin implicarea unor reprezentanţi de seamă ai turismului românesc în procesul de învăţământ sperăm să reuşim sensibilizarea cât mai rapidă şi eficientă a industriei de specialitate asupra importanţei formării cât şi a selecţiei formatorilor.

- La ce specializări şi pe ce domenii stăm cel mai bine? Dar unde am mai avea deficienţe?

-Nu ştiu dacă as putea efectiv clasifica pe domenii şi specializări lipsă sau plus de profesionalism. Problemele de calitate în servicii sunt regăsite peste tot în lume, sunt probleme ale profesiei nu ale unei ţări, dar aş putea spune că întâlnesc în special probleme de atitudine vis-a-vis de modul în care ar trebui să prestăm servicii. Cred că ne lipseşte un middle management performant care să coordoneze, supravegheze şi îndrume în permanenţă line staff-ull. Desigur că există şi lipsă de formare, profesionalism şi chiar bun simţ în multe situaţii, dar găsim carenţe şi în marile lanţuri unde îmi este greu să cred că este neştiinţă. Aş spune lipsă de încadrare şi constanţă, de atitudine. Nu avem încă serviciul în sânge şi atunci trebuie în permanenţă reamintit şi controlat. Avem bucătari profesionişti, dar mi-aş dori parcă să îi văd mai îndrăzneţi şi creativi în special vis-a -vis de bucătăria românească. În sală este nevoie de şi mai multă atitudine, zâmbet şi psihologie.

-O mare parte a personalului calificat din turism a migrat peste hotare, lucrând pe vase de croazieră sau pentru hoteluri prestigioase. În ce măsură au facut acest lucru şi absolvenţi THR? Asistăm la o revenire a unei părţi din cei care au plecat? Ce fac ei când se întorc în ţară?

- Regăsim absolvenţi THR peste tot, atât în ţară, cât şi în străinătate. În 2007 se estimau a fi în jur de 23000 de români care lucrau pe vasele de croazieră, cu motivaţia de a câştiga bani pe care să îi utilizeze ca fond propriu pentru un credit de casă, maşină etc. Scopul în sine nu era imigrarea. În pofida crizei generale, nu s-a întâmplat acel retur de forţă de muncă aşteptat din 2009 încoace. Piaţa muncii din România, în dificultate, nu îi integrează cu uşurinţă. Cu siguranţă că şi aşteptările lor sunt ridicate, dar am constatat dificultăţi în plasarea chiar şi a stagiarilor cu studii în străinătate. Îi regăsim totuşi în poziţii de management sau de antreprenoriat.

-Pe lângă cursurile efectuate la THR, oferiţi şi parteneriate cu şcoli de prestigiu din lume. Ce ne puteţi spune despre acestea?

-THR a avut întotdeauna colaborări cu alte instituţii de profil, cum ar fi Alain Ducasse Formation din Franţa, prestigioasa şcoală de gastronomie ALMA din Italia, Ecole Hoteliere de Geneve, Universita dei Sapori din Italia. Acum doi ani, THR a avut în management Cursul PostUniversitar al Royal Institute of Hospitality Management (RIHM), organizat cu Ecole Hoteliere de Lausanne, sub Înaltul Patronaj al Casei Regale a României. Colaborarea cu alte instituţii de învăţământ din străinatate este o preocupare continuă pe care o avem la THR, dar care este limitată de  incompatibilitatea sistemului de învăţământ în special prin faptul că toate aceste instituţii au ridicat educaţia din turism la un nivel universitar ori în România nu avem această specializare, ceea ce împiedică crearea unor punţi de legătură între instituţii. Devine o prioritate ca în următorii ani să creem un astfel de program, tocmai pentru a oferi cursanţilor posibilitatea de a continua în altă ţară şi instituţie, sau pentru a putea primi studenţi din alte ţări.

-Ce alte proiecte cu alte instituţii din România şi din străinătate aveţi? Anul trecut aţi lansat şi un parteneriat cu ASE, de exemplu...

-În anul 2010 am iniţiat pentru prima dată un curs Postuniversitar, Administrarea Afacerilor în Industria Ospitalităţii şi a Turismului în colaborare cu Catedra de Turism din cadrul ASE. Acest program a permis unor absolvenţi de facultate cu diferite specializări să poate integra acest domeniu de activitate, având atât cunostinţe teoretice de specialitate cât şi vocaţionale/practice, atât de necesare unui manager performant. Pentru anul acesta, preconizăm parteneriate cu instituţii din Norvegia şi Elveţia, aceste două ţări având programe de finanţare pentru formarea profesională.

-Cum comentaţi calitatea serviciilor din România? Sunt discrepanţe mari între marile oraşe şi staţiuni, de exemplu? Vă rugam să detaliaţi.

- Calitatea serviciilor în România este o variabilă, care repet, depinde de management. Nu cred că aş putea face diferenţe între oraşele mari şi staţiuni etc, deoarece am avut experienţe negative cât şi surprize plăcute în ambele cazuri. Remarc încă un fel de jenă în a servi, des îi provoc la discuţii pe tinerii care mă servesc în diferite restaurante pentru a înţelege motivaţia de a fi acolo, banii, meseria, pasiunea, incapacitatea de a face altceva. Reuşesc des să le fur un zâmbet şi să îi las gânditori vis-a -vis de viziunea pe care ar trebui să o aibă într-o astfel de meserie si carieră. Am în continuare convingerea că prin training, prin comunicare cu stafful, prin stabilirea de obiective şi a unui plan de carieră care să dea o perspectivă asupra viitorului, un management performant poate obţine rezultate.

- Mi-aţi mărturisit că, iniţial, doreaţi să vă întoarceţi în România doar pentru 2 ani, dar aţi ales să rămâneţi. Ce v-a determinat să luaţi această decizie?

-Într-adevăr am revenit cu planul de a rămâne doi ani. Spuneam într-un alt interviu că România îţi ascute mintea şi efectiv am impresia de a trăi un challenge jurnalier. Totodată, timpul pare a avea o altă dimensiune căci iată că am început al 5-lea an şi nu pot spune cum şi când a trecut acest timp. Am considerat că nu am terminat încă tot ceea ce mi-am propus. Va fi întotdeauna ceva de făcut şi ameliorat, dar mi-am dorit să văd THR stabil, râvnit de către cursanţi şi stimat de către reprezentanţii industriei de specialitate. Din a doua jumătate a lui 2011 am început să simţim roadele eforturilor depuse de întreaga echipă THR, prin concretizarea unor proiecte (inclusiv europene) care ne-au permis să facem importanţi paşi înainte. Deci, cred că încă mai pot fi de folos şi încă mai sunt lucruri intersante de descoperit şi învăţat pentru mine aici.

-Elveţia, ţara în care aţi locuit mulţi ani, poate fi un exemplu pentru România. Ce  putem învăţa de la Elveţia?Invatamant THR

- Elveţia poate fi un exemplu din multe puncte de vedere şi nu numai pentru ţara noastră. De învăţat putem multe, rămâne de văzut ce putem şi aplica. Nu cred că putem clona modelul de viaţă şi muncă elveţian. Cultural suntem diferiţi, dar anumite valori legate de work ethos, precizie, atenţie la detaliu, punctualitate şi pragmatism ar putea da rezultate şi la noi, dacă vor fi aplicate inteligent. Elveţienii nu îşi pun multe întrebări vis-a-vis de un sistem care funcţionează, îl respectă, punct. Inventivitatea noastră ne face să credem că un sistem eventual existent poate fi ameliorat în permanenţă, dar cum nu se poate, îl conturnăm. Elveţienii sunt mândri de ţara lor şi m-aş bucura să văd acest lucru şi aici, pe lucrurile care merită, desigur. Acea frază: „nu merge, doar suntem în România” nu mă mulţumeşte. Multe lucruri depind doar de fiecare dintre noi pentru a fi realizate corect, profesional şi etic.

- Sunteţi unul dintre specialiştii recunoscuţi ai industriei turistice din România. Ce atuuri consideraţi că are turismul românesc şi ce probleme?

-Cu siguranţă că ne putem referi la varietatea reliefului, la mare, munte, mănăstiri, băi termale etc. Dar să nu uităm că indiferent cât de mult ne place să auzim că avem o ţară foarte frumoasă, lucru incontestabil, nu suntem nici singurii cu ţară frumoasă şi nu este nici suficient încât să trezim interesul şi mai ales dorinţa de a reveni. Nu numai că încă nu suntem în mod natural în sfera de interes a unui turist străin, căruia să îi de-a prin minte să vină să viziteze România, pentru o altă motivatie decât preţul, dar constatăm că mulţi turişti români preferă străinătatea într-un mod repetitiv (deci nu mai este doar factorul curiozitate, dorinţa de a descoperi locuri noi etc) cu motivaţia raportului calitate - preţ mult mai echilibrat. Turismul românesc nu crează aşteptări astăzi, ceea ce ne oferă posibilitatea de a surprinde pozitiv pe oaspeţii nostri. Cunosc si nu subestimez problemele legate de infrastructură, drumuri, autostrăzi, spitalele care să confere un sentiment de securitate în caz de nevoie etc. etc. etc. Aceste lucruri fac parte din problemele care constituie o frână a turismului dar în acelaşi timp nu putem să nu mai facem nimic doar pentru că nu avem autostrăzi. Cu siguranţă, ca şi mine aţi avut oaspeţi din străinătate care au rămas profund surprinşi, pozitiv, poate şi pentru că îşi imaginau lucrurile mult mai negative. Exact aşa cum pe plan personal, cu prietenii, rude sau cunoscuţi ne străduim să le arătăm tot ce este mai bun şi frumos, ar trebui să reuşim să o facem şi în plan profesional, în care prestatorul de servicii, că este ghid, ospătar, bucătar sau recepţionist să construiască această relaţie care să transforme un guest într-un returning client. Prin educaţie, printr-o atitudine corectă şi o schimbare de mentalitate am putea crea acea experienţă pozitivă, care să compenseze lacunele legate de infrastructură, de exemplu.

-Recent, aţi fost ales drept preşedinte al prestigiosului Club Skal, pentru România. Vă adresăm felicitările noastre! Care sunt priorităţile mandatului dvs., care va dura doi ani?

-Îmi doresc ca SKAL să continue să crească, deoarece este organizaţia care regrupează cel mai bine toţi reprezentanţii industriei ospitalităţii şi a turismului, totodată cu o notabilă prezentă a expatriaţilor ca şi membrii. Skal ar putea fi acea voce unită şi unică care să reprezinte industria şi meseriile noastre cât se poate de bine. Cred că este nevoie şi de o vizibilitate mai importantă, cât şi de o prezenţă şi comunicare sporită, atât cu membrii, cât şi cu organizaţii similare, cu autorităţile de profil. Asigurarea perenităţii acestei organizaţii prin Young Skal este o prioritate pe care dorim să continuăm să o dezvoltăm în următorii ani. Dorim ca experienţa membrilor Skal, cât şi reuşita şi pasiunea lor pentru turism să fie de bun augur şi un factor de motivaţie pentru tinerii care doresc să îmbrăţişeze aceste meserii.

-Ce impact are Clubul Skal asupra industriei turistice româneşti?

-Aşa cum am spus şi mai devreme, SKAL regrupează totalitatea activităţilor din turism, hotelărie, restauraţie, aviaţie, etc. Acest prilej unic de întâlnire a celor mai de seamă reprezentanţi ai industriei turistice româneşti, al schimbului de păreri, idei, şi nu în ultimă măsură de know-how, atât pentru membrii români cât şi cei străini, cât şi prezenţa periodică a unor guest speakers au cu siguranţă un impact pozitiv asupra modului în care membrii Skal România îşi desfăşoară activitatea, în care înţeleg spiritul asociativ şi crezul şi respectarea unui ţel comun şi anume promovarea profesionalismului, al calităţii şi al excelenţei în servicii.

A consemnat Traian BĂDULESCU

Interviu publicat în revista Travel Advisor, nr. 9



Adaugata pe : 03 / 02 / 2012.




← Înapoi





nici un comentariu

*Toate campurile de mai jos sunt obligatorii





Le Chateau
Booking Bucharest
Evensys Top Hotel
Corali Holidays
Destinatii.eu
Paradis Vacante de Vis
Agentia Mos Craciun
Hotelul Roman Plaza
Hanul Ancutei
Rent a car
Alltur
Chicco
Romania
Domeniile Ostrov
Max Holidays