site traffic analytics

Efortul ministerului de branduire a României ca destinaţie de turism trebuie dublat de o atitudine pozitivă a românilor

Cristian Petrescu, MDRT- Domnule ministru, ultimii ani au adus în poziţii prioritare pe agenda ministerului câteva obiective interesante: dezvoltarea turismului de sănătate, în special cel balnear (aflat într-un moment critic în ceea ce priveşte evoluţia serviciilor medicale la nivelul Uniunii Europene pentru că, în anul 2013, va avea loc liberalizarea acestor servicii); dezvoltarea turismului cultural (prin lansarea unor proiecte de restaurare a patrimoniului cultural), consolidarea unui turism montan şi de litoral verde, durabil, în concordanţă cu obiectivele UE. Care dintre acestea consideraţi că este prioritatea numărul 1 la ora actuală şi ce măsuri tactice concrete se întreprind pentru materializarea strategiilor aferente respectivului obiectiv?

- Priorităţile nu sunt stabilite de conjuncturi, venirea mea la conducerea acestui minister sau plecarea doamnei Elena Udrea. Ele sunt stabilite prin strategii şi master-planuri. Prin urmare, aşa cum au arătat studiile de piaţă care au stat la baza Strategiei brandului turistic naţional, România are şanse reale pe piaţa mondială dacă îşi concentrează eforturile pe şase cele produse turistice: circuite culturale, turism în natură, turism rural, turism activ şi de aventură, city breaks şi turism balnear. Tratez cu maximă seriozitate toate aceste şase produse sau, aşa cum le denumiţi dumneavoastră, priorităţi deoarece pe fiecare dintre ele s-au făcut deja paşi şi ştiu ce am de făcut mai departe. Concret, în prezent, avem încă în derulare, până în luna mai, o campanie de promovare internaţională pe importante posturi de televiziune internaţionale, CNN, Eurosport şi Euronews. Pe patru dintre produse, turism în natură, circuite culturale, city breaks şi turism balnear am publicat deja broşuri de prezentare în limba română şi în alte cinci limbi de circulaţie internaţională, care sunt distribuite la evenimentele la care participăm. La iniţiativa şi cu participarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Colegiul Medicilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au încheiat un protocol de colaborare pentru dezvoltarea şi promovarea turismului de sănătate, care cuprinde turismul balnear şi medical. Suntem, aşa cum spuneaţi, în pragul liberalizării serviciilor medicale în Uniunea Europeană, care se va întâmpla anul viitor, iar noi, ministerul, şi România, s-a pregătit din timp pentru acest moment. Prin acest parteneriat am creat cadrul pentru ca turismul de sănătate din ţara noastră să poată face paşii necesari în aşa fel încât anul viitor să putem fi competitivi cu alte state europene pe această piaţă. Suntem printre puţinele ţări din Europa care s-au pregătit din timp Cristian Petrescu, MDRTpentru acest moment. Şi, pentru că vorbim despre turismul balnear, ca parte a turismului de sănătate, trebuie să menţionez că săptămâna trecută, în cadrul vizitei mele la Bursa Internaţională de Turism (ITB) din Berlin, am decis, împreună cu Organizaţia Mondială a Turismului, să organizăm, în această toamnă, în România, o conferinţă internaţională despre turismul balnear şi medical la care vor participa cei mai mari specialişti în domeniu la nivel mondial. Vom marca astfel relansarea turismului balnear în România şi sperăm că, odată cu aceasta, reintroducerea ţării noastre în topul destinaţiilor pentru turismul balnear.

- România are încă multe regiuni turistice neexploatate sau exploatate insuficient. Pentru a puncta câteva, să luăm exemplul Dunării, în totalitatea ei sau, parţial, nordul Olteniei, unde avem mănăstiri, turism rural şi mai ales ansamblul Brâncuşi. Pe ce regiuni de acest fel v-aţi concentra pentru a le impulsiona din punct de vedere turistic?

-Ministerul oferă tuturor regiunilor posibilitatea de a se promova şi de a deveni destinaţii preferate de turişti în acest cadru general pe care îl gestionăm. Trebuie, însă, înţeles un lucru, noi, ministerul, suntem o autoritate publică centrală, iar, odată cu descentralizarea şi cu mutarea unei importante părţi a deciziilor la nivel local, autorităţile publice locale au dobândit nu numai drepturi, ci şi responsabilităţi. Noi, ca autoritate publică centrală, putem, şi face acest lucru, să sprijinim autorităţile locale şi celelalte organizaţii locale, dar iniţiativa trebuie să le aparţină. În acest fel este gândit sistemul de finanţare europeană. Proiectele de promovare, de exemplu, ale unei regiuni sau destinaţii turisice care doresc să obţină  finanţare trebuie să fie propuse de către autorităţi locale sau organizaţii profesionale locale, în calitate de beneficiari. Ţine, prin urmare, de factorii de decizie locali, autorităţi publice sau asociaţiile  profesionale să profite de oportunităţile oferite atât prin programele finanţate din fonduri europene, cât şi prin programele cu finanţare naţională, cum este Coloana Infinita, Targu-JiuProgramul de investiţii în turism, prin care se reabilitează infrastructura de schi, infrastructura din staţiunile balneare, din zona litoralului şi din Delta Dunării. Pot da exemplul Bucovinei şi al Maramureşului care participă individual la târguri de turism şi care se promovează singure. Bineînţeles, folosesc pentru aceasta bani europeni, prin Programul Operaţional Regional, pe care ministerul nostru îl administrează, deci le oferim tot suportul nostru. Vorbind strict despre regiunea Dunării, exemplele pe care le-aţi dat se încadrează perfect în formele de turism despre care am vorbit  anterior. Dunărea, cu tot ce înseamnă ea, cuprinde mai multe produse turistice, aşa cum au fost ele definite de Strategia brandului turistic naţional, circuite culturale, turism rural şi turism activ şi de aventură.

- Deoarece aveţi o experienţă bogată în turism atât în mediul privat, cât şi în cel de stat şi asociativ, care credeţi că sunt principalele probleme şi provocări ale turismului românesc pe  partea de incoming, deci export de servicii?

-Principala problemă identificată de mine, pentru care căutăm o soluţie cât mai repede cu putinţă, este nivelul ridicat al TVA-ului perceput la incoming. Consider că, aşa cum se întâmplă cu produsele exportate care au un TVA de 0%, la fel ar trebui să se întâmple şi cu serviciile oferite turiştilor străini care ne vizitează ţara. Bineînţeles, trăim o perioadă de austeritate şi orice ban în plus la bugetul de stat este absolut vital, dar căutăm soluţii pentru că am convingerea că România poate fi competitivă în plan extern şi prin preţul serviciilor de turism oferite. Bineînţeles, preţul nu este singura provocare, calitatea serviciilor practicate, accesibilitatea sunt tot atâtea motive pentru care numărul de turişti străini pe care-i avem în prezent nu mă face să fiu mulţumit. Da, avem creşteri importante pe turismul general anul trecut, 16% comparativ cu anul anterior, iar, strict pe turiştii străini, avem o creştere de 12,8%. Sunt cifre bune, dar putem mai mult. De aceea, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, aceste probleme pot fi privite în acelaşi timp ca provocări. Obiectivul nostru rămâne atragerea de turişti pentru destinaţiile de calitate, care să recomande mai departe România.

- Revenind la ce spuneaţi adineauri, aţi anunţat deja că propuneţi eliminarea TVA-ului perceput agenţiilor de turism, pentru incoming. Este o iniţiativă mult aşteptată. Ce şanse credeţi că există să fie pusă în practică şi când? Cum credeţi că va impulsiona turismul această măsură?

Cristian Petrescu, MDRT- Cred în această propunere, altfel nu aş mai fi făcut-o. Sper să o putem pune în practică cât mai curând posibil, când economia o va permite. Este, de altfel, o neînţelegere legislativă la mijloc pentru că incoming-ul înseamnă export de servicii turistice, iar firmele româneşti nu plătesc TVA pentru exporturi. Măsura va conduce la scăderea preţurilor, aşa cum spuneam, iar destinaţia România va fi, astfel, şi mai atractivă. Pe termen mediu, avem numai de câştigat de pe urma eliminării TVA-ului pentru incoming. Calculul este foarte simplu, acum în perioadă de austeritate când nu se pot pune presiuni suplimentare pe buget: aduc creşterile pe turism care vor fi generate de reducerea TVA-ului încasări care să acopere actualele încasări din TVA? Dacă răspunsul este afirmativ, se poate renunţa la TVA-ul pentru turiştii externi. În prezent, facem toate aceste analize şi calcule şi vom vedea când şi cum putem adopta o astfel de măsură.

- Există agenţii de turism care au încercat să facă incoming şi au renunţat din cauza greutăţilor întâmpinate. De asemenea, sunt firme cu o situaţie financiară bună, care doresc să facă incoming, dar nu reuşesc prea bine să-şi identifice parteneri străini. Cum intenţionaţi să sprijiniţi aceşti turoperatori?

- Derularea unei activităţi economice necesită fler, informare, muncă, valorificarea unor oportunităţi şi vorbesc din experienţă când afirm toate acestea. Mă tem că noi, ministerul, nu  putem ţine locul acestor lucruri şi nici nu avem cum. Ceea ce facem şi facem este, pe de o  parte, să promovăm măsuri care să sprijine operatorii din turism, cum este recenta propunere  privind TVA-ul despre care vorbeam, şi, pe de altă parte, să oferim cadrul, locul de întâlnire pentru industrie. Ministerul nostru a avut întotdeauna şi are în continuare uşile larg deschise pentru industrie şi joacă un rol important în această privinţă. Nu mai vorbesc despre standurile României la cele mai importante târguri internaţionale de turism din lume, standuri organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la care vin să expună gratuit toţi operatorii din turism care doresc. Târgurile internaţionale rămân un loc important unde se întâlnesc partenerii şi unde se încheie afaceri, oamenii din industrie ştiu acest lucru şi de aceea avem prezenţe numeroase la toate târgurile la care participăm. Ca să vă faceţi o idee, numai anul acesta am programat participarea la aproximativ 70 de târguri internaţionale de pe toate continentele.

- Ce alte măsuri intenţionaţi să luaţi pe termen scurt în calitate de ministru? Vă rugăm să ne detaliaţi, pe scurt, strategia dvs. de lucru.

- Mă bucur că mă întrebaţi pentru că, până acum am vorbit doar despre turism, ori o mare parte din portofoliul al acestui minister este dezvoltarea regională. Aşadar, priorităţile pe care le-am anunţat încă de la preluarea mandatului sunt investiţiile în dezvoltarea regională şi crearea de locuri de Cristian Petrescu, MDRTmuncă. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului derulează zeci de programe în domenii precum planificarea şi dezvoltarea teritorială, la nivel naţional şi regional, cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională, urbanismul şi amenajarea teritoriului, realizarea de lucrări publice, construirea de locuinţe, de sisteme de   alimentare cu apă, renovarea drumurilor publice în zonele de interes turistic şi câte şi mai câte. Am preluat aceste programe în plină derulare, cu un buget deja alocat. Le am în analiză în prezent şi intenţionez să fac modificări fără nicio ezitare acolo unde voi identifica variante mai bune de lucru.

 

„Cred în potenţialul turistic al Bucureştiului ca destinaţie de tip city-break”

 

- Deoarece aţi fost directorul Direcţiei de turism din cadrul Primăriei Capitalei o bună perioadă de timp, consideraţi că Bucureştiul are şanse să devină destinaţie turistică? Dacă da, cum?

- Da, cu siguranţă cred în potenţialul turistic al Bucureştiului ca destinaţie de tip city-break, în special. Bucureştiul se poate compara cu orice capitală europeană, cei care au vizitat Europa pot să-mi dea dreptate. Bineînţeles, mai sunt multe lucruri de făcut, dar potenţialul există, avem şanse, cum spuneţi dumneavoastră, trebuie să ştim, însă, cum să jucăm aceste şanse. Exact acest lucru a încercat ministerul să facă anul trecut, când a comandat un plan de marketing turistic pe 5 ani pentru Capitală, proiect finanţat din fonduri europene. Consultantul care a elaborat studiul a venit şi cu o serie de recomandări, prioritară fiind înfiinţarea unei asociaţii care să integreze toate deciziile privind turismul în Bucureşti, de la dezvoltare la organizare şi promovare. Experienţa altor capitale europene arată că asociaţia va trebui să fie un organism în care să fie prezente toate instituţiile, publice sau private, care au legătură cu turismul, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Primăria Capitalei, la instituţiile de cultură, teatrele, muzeele etc., la hotelieri şi transportatori. Fiecare dintre aceştia trebuie să-şi coreleze propriile acţiuni cu ale celorlalţi, să se meargă, în comun, spre aceeaşi ţintă, pentru că, altfel, este imposibil să implementezi o strategie coerentă. Bucureştiul are deja un Plan integrat de dezvoltare, însă componenta turistică trebuie integrată în această viziune. Este nevoie de acest lucru pentru că dezvoltarea Capitalei trebuie privită şi din perspectiva vizitatorilor, nu doar a locuitorilor săi. S-a evaluat, de exemplu, dacă potenţialul turist are acces facil la informaţii despre posibilităţile de petrecere a vacanţelor în Palatul ParlamentuluiBucureşti, dacă ajunge uşor la obiectivele turistice, dacă le cunoaşte şi aşa mai departe. De aici s-a tras concluzia că altă prioritate a Capitalei în domeniul turismului este informarea vizitatorilor. Mă refer la crearea unei reţele mai complexe şi mai complete de informare a potenţialilor turişti, de la informare pe mediile clasice, cum sunt ghidurile de călătorie bine realizate, la informare la faţa locului, prin centre de informare turistică, prin semnalizarea obiectivelor turistice, prin ghizi bine pregătiţi şi până la o prezenţă mai activă în mediul online, iar aici posibilităţile sunt multiple şi pot fi combinate cu partea de promovare. Desigur, există o întreagă listă de recomandări pentru Bucureşti, însă acestea se numără printre cele mai urgente. Avantajul ar fi că, în acest moment, Bucureştiul este privit ca un oraş „cool“ şi, poate spre surprinderea multora, nu şi a mea, ocupă tot mai des locuri fruntaşe în diverse topuri şi clasamente ale oraşelor preferate de turiştii străini.

- Ce alte oraşe din România credeţi că au vocaţie de destinaţii tip city break şi în ce manieră pot fi promovate?

- Sunt multe şi nu vreau să dau doar câteva exemple. Bineînţeles, trebuie să privim realist şi, aşa cum discutam la început, cu studiile de piaţă în mână, dincolo de potenţialul turistic, trebuie să vedem dacă există şi o infrastructură turistică pe măsură şi, nu în ultimul rând, un aeroport şi zboruri directe dinspre oraşe din străinătate. Forma aceasta de turism de tip city break este foarte la modă în ultimii ani în Europa şi, aşa cum arată studiile, detronează clasica practică, un concediu, două în fiecare an. Acum, turiştii preferă mai multe concedii pe toată durata anului, dar mai scurte. Or, pentru a practica această formă de turism, ai nevoie de un aeroport la standarde internaţionale şi pe care să fie operate zboruri regulate, în special, low cost. Tot din studiile de piaţă aflăm şi că obiceiurile turistului odată ajuns într-o destinaţie s-au schimbat în ultimul timp, el nu mai este la fel de sedentar ca în trecut, nu mai vrea doar să ajungă într-un loc şi să petreacă acolo sejurul, ci vrea să experimenteze specificul local, să cunoască modul de viaţă şi cultura din locurile pe care le vizitează. Toate acesta sunt aspecte pe care administratorii marilor oraşe trebuie să le aibă în vedere.

 

„Imaginea turistică a României este mai bună în străinătate decât în ţară”

 

- Cum apreciaţi că este percepută, în prezent, imaginea turistică a României?

- Este mai bună în străinătate decât în ţară, deşi cunosc mulţi români care nu ezită să declare că-şi iubesc ţara şi o fac cu sinceritate. De altfel, studiile care au stat la baza Strategiei brandului turistic naţional arătă clar că părerea turiştilor străini faţă de România se îmbunătăţeşte după ce aceştia ne vizitează ţara. Efortul ministerului de branduire a României ca destinaţie de turism trebuie dublat de o atitudine pozitivă a românilor faţă de propria ţară. Dacă nouă nu ne place ţara noastră, cum ne Cheile Gradistei, Fundataputem aştepta să o „vindem“ bine ca produs turistic. Un alt lucru important de spus aici este că turiştii care ne cunosc mai bine, cei din ţările vecine, ne şi vizitează mai des. Tocmai de aceea, în momentul de faţă, pregătim campanii de promovare a României care să se adreseze în mod diferenţiat pentru diferite pieţe externe. Mesajele pe care le vom transmite în fiecare ţară vor ţine cont de percepţia pe care potenţialii turişti de acolo o au faţă de ţara noastră.

- Consideraţi că brandul actual, aşa cum a fost el definit de experţi, este credibil şi adecvat nevoilor de promovare a ţării? Ce poate face în mod concret România pentru a putea convinge piaţa internaţională de credibilitatea brandului său, când este general recunoscut faptul că de la conceperea unui brand până la acceptarea sa este cale lungă şi nu există întotdeauna certitudini? Un exemplu de eşec notabil în conceperea şi promovarea brandului de ţară este oferit de Franţa, care a încercat multă vreme să se promoveze pe piaţa americană drept o destinaţie de investiţii, deşi, în mod tradiţional, era percepută ca patrie a modei şi a escapadelor romantice.

- Nu m-aş referi concret la exemplul dumneavoastră întrucât tratează cazul unui brand de ţară, mai vast decât proiectul ministerului. Noi am construit un brand turistic naţional. Brandurile de ţară înglobează şi aspecte care privesc creşterea atractivităţii ţării respective pentru investitori, pentru studenţi, imigranţi etc., în timp ce noi căutăm să ne adresăm, în principal, turiştilor. Revenind, nu am nicio îndoială ca brandul turistic al României a fost realizat în mod profesionist, este construit Cristian Petrescu, MDRT, Traian Badulescu, Travel Advisorpe baza unor studii de piaţă care nu pot da greş. Şansa  extraordinară a ţării noastre este că avem la dispoziţie fonduri europene în valoare de 75 de milioane de euro doar pentru a ne promova ca destinaţie turistică. Aşa cum aţi spus, de la conceperea unui brand până la acceptarea sa este cale lungă, în unele cazuri afirmarea unei destinaţii a durat mai bine de zece ani. Aşa că prima regulă este să fii constant în promovare, să gândeşti potrivit strategiei şi să nu schimbi lucrurile din mers pentru că ţi se pare că parcă e mai bine sau ar fi mai bine sau să schimbi, pur şi simplu, minat de interese politice, economice ori de alt ordin. Nu. Trebuie să urmezi strategia cu multă înverşunare, ea este realizată de specialişti mondiali în domeniu şi nu ţine cont de alte criterii decât de realitatea conturată de studiile de piaţă. Sunt reguli foarte clare care stau la baza unei promovări reuşite, iar strategia noastră le urmează întocmai. Efortul principal constă în a construi mesajul potrivit şi a-l repeta cu convingere până ce acesta atinge, sensibilizează, publicul-ţintă. Sunt convins că facem ceea ce trebuie şi aduc pentru susţinerea afirmaţiei mele tot cifre, România a înregistrat anul trecut, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului, a patra cea mai mare creştere a numărului de sosiri şi înnoptări a turiştilor în Europa. Aş putea spune chiar că este a doua creştere deoarece pe primele trei poziţii sunt ocupate de cele trei ţări baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, ţări care, datorită suprafeţei reduse şi a distanţelor mici dintre ele, se vizitează, de regulă, în circuit comun. Nu există dovezi mai clare că modul în care se promovează acum România prin Strategia brandului turistic naţional este cel corect.

 

Au consemnat: Anne-Mary NECHITA & Traian BĂDULESCU

Sursa: revista Travel Advisor nr. 10

Foto: MDRT, Simion Buia

 



Adaugata pe : 20 / 03 / 2012.




← Înapoi





nici un comentariu

*Toate campurile de mai jos sunt obligatorii





Paralela 45
Booking Bucharest
Le Chateau
Corali Holidays
Destinatii.eu
Paradis Vacante de Vis
Agentia Mos Craciun
Hotelul Roman Plaza
Hanul Ancutei
Rent a car
Alltur
Chicco
Romania
Domeniile Ostrov
Max Holidays